Abonare newsletter
Membri
| „Cu ce respinge Moldova investitorii din Rusia”. Interviu cu directorul companiei noastre pentru o revista de elită, Business Class, în ianuarie 2010, № 1 (40). |
 |
|
Trei întrebări despre climatul de investiţii. Raspunde Dl. Anatolie Palade, directorul companiei de consultanţă ProConsulting. Jurnalistul Business Class - Andrei Ghilan. 1) În ce sfere ale economiei moldoveneşti, sunt interesaţi investitorii din Rusia? AP: Rusia este unul din principalii parteneri de comerţ ai Moldovei, importul ocupând locul 2 (229 de milioane de dolari.), iar exportul ocupa locul 1 (185 de milioane de dolari.), la sfârşitul trimestrului al 3-lea din 2009. În momentul de faţă capitalul Rusiei este implicat în diferite sfere ale economiei moldoveneşti. Pe lângă sectoarele tradiţionale din Moldova, cum ar fi vinificaţia, astăzi investitorii ruşi sunt interesaţi în diverse proiecte în domeniul ingineriei mecanice, energiei, comunicaţiilor, producţia de materiale, crearea de centre de logistică de tranzit. De exemplu, în 2008, sa planificat înfiinţarea unei companii aeriene comune pentru transport de marfă, în aeroportul liber Mărculeşti. Printre candidaţii principali pentru privatizarea companiei “Air Canada” au fost de asemenea investitori din Rusia. O dezvoltare sigură a businessului Rusesc se manifestă în sectorul asigurărilor ( privatizarea companiei „Moldasig”), precum şi în sectorul bancar din Republica Moldova. Recent, tot mai multe instituţii financiare din Rusia (bănci şi fonduri de investiţii) sunt interesate în finanţarea proiectelor investiţionale mari din Republica Moldova (mai mult de $ 10 milioane), acestea fiind o garanţie de investiţii viitoare. Acest lucru sugerează faptul că Moldova a devenit mult mai atractivă pentru investitori ruşi. 2) Cu ce atrage şi cu ce îndepărtează piaţa Moldovei investitorii ruşi? AP: Bineînţeles, că pentru investitorii ruşi Moldova este mai atractivă decât pentru alţi investitori. În primul rând, pentru că Rusia este principalul partener comercial, şi multe companii importatoare din Rusia încearcă să investească în companii din Moldova pentru a obţine preţuri mai bune pentru produsele achiziţionate de către aceştia. De exemplu, capitala Rusiei a investit în mai mult de 30% din companiile vinicole din Moldova. În al doilea rând, după ce Moldova a construit un port la Giurgiuleşti, şi noi avem practic ieşire directă la mare, potenţialul global economic al ţării sa schimbat semnificativ. Moldova începe deja să fie privită cu alţi ochi. Situarea geografică convenientă, costul relativ redus al forţei de muncă calificată şi legislaţia favorabilă, precum şi apariţia în Moldova a CEFTA, membru al OMC, perspective de aderare la UE, pentru a oferi potenţialilor investitori noi oportunităţi în comerţ, şi în zona de producţie. De asemenea la atragerea investitorilor străini contribuie o serie de modificări radicale în domeniul fiscal. Aceasta se referă la tranziţia de la 2008 până la zero a impozitului pe venit pentru companii, precum şi prezenţa a 36-a Convenţie privind evitarea dublei impozitări şi posibilitatea de a avansa plata dividendelor. Existenţa tratatului fiscal favorabil anumitor tranzacţii în domeniul imobiliar (în caz de o planificare fiscală adecvată) şi relativ scăzută poverii fiscale pentru persoanele fizice cu un declin anual, este de asemenea un avantaj de a investi în întreprinderile din Moldova. 3) Argumente pro şi contra pieţii din Republica Moldova pentru investitori ruşi. Care sunt obstacolele cu care se confruntă investitorii Ruşi pe piaţa moldovenească? Cum se rezolvă aceste probleme? Daţi exemple. AP: Printre principalele puncte forte ale climatului investiţional în Republica Moldova se numără: ■ Situarea geografică a republicii şi perspectivele de aderare la UE; ■ Membru a CEFTA şi OMC; ■ Preferinţele comerciale compatibile cu UE; ■ Cota zero a impozitului pe venit pentru companii; ■ Semnarea Convenţiei cu 36 de ţări, cu privire la evitarea dublei impozitări; ■ Fertilitatea solului (80% a terenurilor din ţară sunt cernoziom); ■ Forţă de muncă înalt calificată mai ieftină, locuitorii vorbesc mai multe limbi (inclusiv Rusa); ■ Existenta a 8 zone economice libere; ■ Amplasarea de parcuri industriale: Parcul Industrial Floresti (60 de hectare în apropiere de graniţa cu Ucraina), Ungheni (50 de hectare în apropiere de graniţa cu România) şi Căinari (23 hectare). Un aspect important pozitiv al climatului investiţional al republicii este, de asemenea, stereotipul de produse moldoveneşti agricole ca ecologice pure, prezenţa zonelor de producţie şi de multe terenuri adiacente, etc. Cu toate acestea, în Republica Moldova, există, de asemenea, o serie de puncte slabe şi riscuri care reprezintă o barieră pentru atragerea investiţiilor străine directe şi investitori. Principalele dezavantaje în acest context sunt: ■ Instabilitatea politică; ■ Grad ridicat de depreciere morală şi fizică a activelor fixe a sectoarelor economiei naţionale; ■ Slab dezvoltarea sistemelor de conducere a apei, aerului şi a transportului feroviar, precum şi autostrăzile de circulaţie rutieră; ■ Interdicţia cu privire la achiziţionarea terenurilor agricole de către străini; ■ Infrastructuri slab dezvoltate în turism; ■ Costul ridicat al resurselor de finanţare; ■ Slab dezvoltarea infrastructurii financiare şi a spectrului de instrumente financiare utilizate. În cazul schimbărilor politice, investitorii din Rusia, ca şi investitorii din alte ţări, se confruntă cu aceleaşi obstacole pe piaţa moldovenească. De exemplu, Embargoul provocat de livrarea produselor vinicole pentru piaţa ruseasca a avut un impact negativ asupra societăţii de vin cu capital Rusesc. Recent, Asociaţia Investitorilor Străini din Moldova (FIA), a prezentat un document numit Cartea Albă 2009, care analizează progresele înregistrate în punerea în aplicare, FIA şi identificarea de recomandări pentru îmbunătăţirea climatului de investiţii în Republica Moldova. Aceasta lucrare prezintă principalele obstacole în activitatea investitorilor, care sunt deja în Moldova, cum ar fi: a) imperfecţiunea sistemului juridic; b) incapacitatea achiziţionării terenurilor de către companii străine; c) nedezvoltarea infrastructurii, etc. Probleme emergente în activitatea investitorilor străini sunt rezolvate în funcţie de nivel şi în ce sector activează investitorul. În cazul în care sectorul este strategic, problemele sunt rezolvate la nivel de stat (cum ar fi” ;Gazprom”; din Molodova-gaz), iar în cazul în care societatea nu reprezintă un obiect strategic important pentru industria şi economia în general, atunci problemele rămân nerezolvate, şi investitorul pleacă de pe piaţă. De exemplu, cum sa întâmplat cu unele companii de vin. Recent, compania noastră a dezvoltat un proiect de investiţii pentru potenţiali investitori din Rusia, care au fost interesaţi în cumpărarea unei fabrici de vinuri din Moldova. Iniţial fabrica a aparţinut, unei societăţi ucrainene care din cauza costului ridicat de producţie a suspendat activitatea. La finalizarea acestui proiect, investitorul a analizat situaţia acestui sector în Republica Moldova şi a refuzat să investească, deoarece perioada de recuperare a proiectului investiţional a fost prea lungă (mai mult de 7 ani). În general, în 2009, din cauza nestabilităţii monedei naţionale, costul pentru mărfurile produse în Republica Moldova a crescut şi prin urmare, a devenit mai puţin atractivă pentru a o exporta pe pieţele externe, acest lucru a condus la o scădere a investiţiilor directe în ţară. Pe această bază, putem concluziona că, în scopul atragerii investiţiilor străine din orice ţară în economia Moldovei, statul trebuie să ia numeroase măsuri pentru a reduce factorii de risc şi de încredere pentru a investi în Moldova. Deoarece într-un mediu mai competitiv pentru resursele investiţionale, câştigă acele ţări care sunt capabile să evalueze riscurile de investiţii şi să ofere noi soluţii şi condiţii accesibile pentru investitori. http://businessclass.md/ |
